Feeds:
Articole
Comentarii

sri

 

Filat pe strada de Serviciul Roman de Informatii!

https://deveghepatriei.wordpress.com/2016/03/11/angajatii-serviciului-roman-de-informatii-in-timp-ce-ma-filau-pe-strada-in-astia-sa-am-incredere-priviti-fete-de-securisti-din-1950-s-au-schimbat-cu-ceva-nu-doar-ca-acum-sunt-sclavii-statelor-u/

 

Un incendiu puternic a distrus în totalitate Clubul Bamboo din capitală sâmbătă dimineaţă. Potrivit unui bilanţ provizoriu, 22 de persoane au fost rănite şi au fost fost transportate la spitalele din Capitală. Una dintre victime este în stare gravă, fiind intubată şi ventilată mecanic, având arsuri ale căilor respiratorii. Nu este prima oară când Clubul Bamboo este mistuit de foc. În 2005, un incendiu puternic a făcut scrum clubul aflat pe malul Lacului Tei din Capitală.

Un incendiu puternic a distrus în totalitate Clubul Bamboo din capitală sâmbătă dimineaţă, cel puţin 22 persoane fiind rănite.

UPDATE 06:43  Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, a declarat, sâmbătă dimineaţa, fiind prezent la intervenţia autorităţilor la clubul Bamboo, care a ars în totalitate, că urmează ca un echipaj ISU să verifice dacă au fost persoane care nu au putut ieşi din club şi au fost surprinse de flăcări.

13 persoane au fost transportate la Spitalul Floreasca, una fiind intubată, cinci victime la Universitar, două la Pantelimon şi alte două la Spitalul Colentina.

„Nu avem persoane pe care să le evacuăm. Se continuă intervenţia, lupta cu incendiu şi o să se verifice zona care a fost afectată să vedem dacă au fost persoane suprinse care nu au putut să iasă. După ce intră pompierii înăuntru şi caută, vom vedea dacă sunt persoane suprinse”, a declarat Raed Arafat.

UPDATE 06:02 Un nou bilanţ provizoriu al incendiului de la Club Bamboo: 22 de persoane rănite. 13 persoane au fost transportate la Spitalul Floreasca, una fiind intubată, cinci victime la Universitar, două la Pantelimon şi alte două la Spitalul Colentina. Flăcările au cuprins o suprafaţă de 2500-3000.

„ În acest moment, sunt 22 de persoane care au fost transportate la spitalele din Bucureşti. Din acestea, 20 au rămas în continuare internate. Vorbim de spitalele Floreasca, Universitar, Pantelimon şi Colentina, până în acest moment. Există un singur caz foarte grav, o persoană care este intubata, ventilată mecanic, prezintă arsuri la nivelul căilor respiratorii. Toate celelalte acuză doar expunere la fum, posibil stare de intoxicare şi posibil stare de hipotermie, deci viaţa acestora în acest moment nu este pusă în pericol. Există informaţii în acest moment pe care le verificăm potrivit cărora mai sunt şi alte persoane care s-au prezentat cu alte mijloace, mijloace proprii, către unităţile spitaliceşti”, a declarat purtătorul de cuvânt  al ISU Bucureşti-Ilfov, Daniel Vasile.

„Nu are cum să ia foc de la o ţigară. Nu s-a auzit explozie, toată lumea s-a luat în braţe şi a ieşit afară. Noi eram la intrare, eram o gaşcă mare pe terasa, am apucat toţi să ieşim. S-a spus că de pe scena a pornit focul”, spune un martor.

„Noi, când am ieşit, era doar fum care venea de afară. S-a fumat toată noaptea în club deşi ospătarii au cerut să nu se mai fumeze, se fuma”, susţine o tânără care a fost în club.

UPDATE 05:27 12 persoane au fost transportate la spitalele din Capitală, fiind intoxicate cu fum. Una dintre victime, intubată. 27 autospeciale SMURD, la faţa locului.

Zece persoane au fost transportate la Spitalul de Urgenţă Floreasca, alte două fiind duse la Sfântul Ioan. Victimele au expunere la fum şi posibilă stare de hipotermie, existând cel puţin o persoană intubată, anunţă ISU Bucureşti-ISU.

La momentul transmiterii ştirii pompierii caută şi alte persoane care ar putea fi suprinse de flăcări. Cea mai mare parte din clădire este prăbuşită. Scafandrii au verificat zona adiacentă clubului, pe lac, nefiind persoane găsite. La faţa locului s-a constituit un punct de triaj al victimelor.

La faţa locului au ajuns peste 20 de autospeciale de stingere, 27 de ambulanţe SMURD, patru autospeciale pentru victime multiple, dispunându-se chemarea pompierilor la serviciu din turele libere. Acţiunile se concentrează pentru limitarea propagăarii incendiului către vecinătăţi.

UPDATE 05:11 Nouă persoane primesc îngrijiri de la echipajele SMURD. La faţa locului a fost constituit un punct de triaj al victimelor, anunţă ISU BUcureşti. De asemenea, există posibilitatea de existenţă a altor persoane surprinse în interior. Intervenţia la faţa locului este îngreunată de riscul iminent de prăbuşire în totalitate a clădirii.

Pompierii din turele libere au fost chemaţi la serviciu pentru a interveni la incendiul de la Clubul Bamboo din Capitală. Potrivit ISU Bucureşti, la faţa locului acţionează peste 20 de autospeciale de stingere, 27 echipaje SMURD, 4 autospeciale pentru victime multiple, un Spital Mobil şi Descarcerare Grea.

http://www.gandul.info/stiri/incendiu-la-clubul-bamboo-din-capitala-22-de-persoane-ranite-nu-s-a-auzit-explozie-toata-lumea-s-a-luat-in-brate-si-a-iesit-afara-live-update-16096818

 

Şeful Poliţiei Rurale apare într-un filmuleţ pe care l-am primit la o petrecere a interlopilor din orăşelul Galaţi. La minutul 4.05 acesta îşi face apariţia la petrecerea cu manale şi se salută cu petrecăreţii. În restaurant erau Eneea Haisler (zis „Calu”), Lucian Padure, Ionel Bontea, George Raţă, Grigoraş Săndel şi membrii ai familiei Cordumenilor.

Spre exemplu, Calu şi Pădure, doi dintre cei pe care Mircea Rusu îi salută în videoclip, au fost prinşi în urmă cu patru ani ca făcând parte dintr-o grupare de trafic de persoane din care mai făceau parte şi mafioţi sârbi. Tecucenii luau străinii de la graniţa cu Moldova şi îi ducea până în Serbia, de unde mai departe transfugii erau duşi în statele dezvoltate din Vest.

Tecuci, un municipiu din nordul judeţul Galati, cu puţin sub 50.000 de locuitori este o localitate în care: personaje dubioase asigură ordinea, şeful poliţiei este un afacerist de succes, ofiţerii Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) au grijă ca toate flagrantele să eşueze. Mai mult, conform DNA, şeful Poliţiei Rurale a ajutat un bulibaşa să ţepuiască o firmă cu 60.000 de lei, iar infractorii din oraş au ajuns să sperie Franţa.

Hartuit pe strada si amenintat cu moartea de jegurile din Politia Romana!

https://deveghepatriei.wordpress.com/2016/08/23/sunt-omul-care-a-desconspirat-cei-mai-multi-agenti-sub-acoperire-din-cadrul-ministerului-de-interne-si-securitatii-poporului-sri/

 

Daniele da Volterra (Daniele Ricciarelli) (Italian, Volterra 1509–1566 Rome) Michelangelo Buonarroti (1475–1564), probably ca. 1544 Oil on wood; 34 3/4 x 25 1/4 in. (88.3 x 64.1 cm) The Metropolitan Museum of Art, New York, Gift of Clarence Dillon, 1977 (1977.384.1) http://www.metmuseum.org/Collections/search-the-collections/436771

ministerul-de-interne DIPI

 

La mijlocul lunii, presa din Hexagon anunţa că Jandarmeria a prins banda de 20 de români cu vârsta medie de 30 de ani, originari din Tecuci care a comis zeci de spargeri în această toamnă, producând o pagubă de un milion de euro. Gălăţenii nu se chinuiau să spargă uşa, ci tăiau tot peretele. Bunurile subtilizate erau trimise în România prin transportatori mandataţi sau prin firme de transport rutier, pentru a fi valorificate. Aici, complicii hoților le vindeau, la negru, sau prin internet. Astfel, un calcul „sumar” arată că spărgătorii au avut un câștig de circa 350.000 de euro doar din comercializarea produselor la un preţ mic. Printre hoţi, se aflau şi interlopii locali Cristian Măraru, zis Capone, şi Adrian Şimota, zis Motanul.

 

Adunatura de tigani interlopi din cadrul DIPI: zeci de dosare penale pe rol! Gunoiul pe nume Ministerul de Interne: oameni torturati si ucisi in bataie, hartuire, santaj, deturnare de fonduri, dosare penale inscenate, afaceri mafiote de milioane de euro, cetateni impinsi la sinucidere, familii terorizate!

 

 

Copii batuti cu salbaticie de gunoaiele din Politia Romana!

În acest dosar este implicat şi şeful Poliţiei Tecuci, Florin Balcan, motiv pentru care acesta este suspendat din funcţie până la finalizarea anchetei, aşa cum ne-a precizat Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi.

Dar acesta mai are o pasiune, să bată copii în secția de Poliție. “În august a fost furat un vițel din comuna Ghidigeni, în apropiere de Tecuci. Mircea Rusu a venit mi-a luat copilul și pe alți doi. I-a dus la politie unde i-a bătut, forțându-i să recunoască furtul. De-abia după ce m-am dus eu acolo și i-am spus că dacă nu-i dă drumul pățește același lucru… că nu mă joc. I-am spus că dacă e vinovat să-l acuze, dacă nu să-l lase în pace. Nici până astăzi nu a fost acuzat de ceva, însă l-a bătăia aia l-a marcat pe viaţa.Am făcut reclamație la Parchet, dar nimic”, ne-a povestit Obreja.

Mircea Rusu ne-a spus că acuzațiile care îi sunt aduse sunt false și vin din partea unei familii de țigani și a unui incompetent. „Familia Obreja este una de țigani. Au dreptul să reclame ce vor. Pe această speță este un dosar penal instrumentat de un procuror care va decide cine va avea dreptate. Despre Danțiș, pot să spun că este un polițist fără valoare, care nu știa să facă nimic și din acest motiv m-a acuzat pe mine și pe Florin Balcan că l-am agresat. Nu știa să facă nimic și credea că îi merge în continuare așa”, ne-a spus fotomodelul.

 

 

Ianuarie 2012, interlopul Ion Pintilie (zis „Ţăranul”) era prins în flagrant în timp ce intermedia mita între politiştii din Tecuci şi cursanţii şcolilor de soferi. Nimeni nu lua carnetul făra o taxă de 300 de euro de categorie colectată de interlop. Ionel Roseţ a fost cel care a făcut reclamaţia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galati. Dar surpriza de la flagrant a fost când în maşina interlopului s-au găsit documente ale unor judecători şi procurori. Documente clasificate care nu trebuie să fie în posesia unui interlop”, povesteşte Roşet. Prezenţa acestor documente a dus la deschiderea unui alt dosar 440/P/2012 în care sunt cercetate mai toate numele grele din lumea pestriţă a oraşului: Vasile Dănăilă zis Pazvante, clanul Bontea şi clanul Chiriţă. Acest dosar este îngropat prin parchetul gălăţean, conform opiniei lui Ionel Roşeţ care între timp este bătut şi ameninţat de interlopi chiar în secţia de poliţie.

Urmarea flagrantului: Ion Pintilie a primit 18 luni de închisoare. Procurorul Paula Tanase nu a reuşit să afle în numele căror poliţişti strângea Pintilie mita pentru carnetele auto. „Nu a vrut să-i dea în gât pe cei cu care lucra şi ancheta s-a oprit la el”, ni s-a explicat de la Inspectoratul Judetean de Politie.

 

Interlopul de la permise, asociat cu soţia şefului Poliţiei

O explicaţie pentru care în ancheta nu s-au găsit polţiştii care încasau mita de la carnetele auto a fost găsită chiar de Ionel Roşeţ. Interlopul tecucean Ion Pintilie este din Matca, o comună din apropierea oraşului. La fel ca în cazul Şoric, fostul şef al IPJ Neamţ, în curtea interlopului se află un punct de lucru al firmei Levalgo.

Societatea a fost înfiinţată şi este administrată de Valentina Goia Lefter, fiica fostului şef al Poliţiei Tecuci, Ion Goia şi soţia lui Dănuţ Lefter, comisarul-şef al Inspectoratulului de Politie Judeţean (IPJ) Galati. Altfel spus, soţia şefului poliţiei din judeţul Galaţi are legături de afaceri cu un interlop care strângea “dreptul” pentru poliţiştii de la Circulaţie.

„Când s-a înfiinţat firma, nu eram şef la IPJ Galaţi. Soţia mea se ocupa de agricultură în zonă şi ştiţi cum e la ţaă, nu ai de unde alege, a închiriat o baracă în acea curte”, s-a justificat comisarul Lefter.

 

Şeful Poliţiei Tecuci, colectează personal taxe de protecţie

Acuzaţiile şi probele de legăturile dintre mafie şi oamenii legii nu se opresc doar la seful IPJ şi traficanţii de carnete auto. Cătălin Ştefan este un vânzător de animale (giambaş de cai cum se numeşte în zonă). Pentru a-şi putea vinde animalele la târgul din oraș, a fost abordat de Relu Bontea, un alt interlop al orașului, membru al clanului Bontea care i-a cerut taxă de protecție pentru a-și putea vinde animalele în târg.

Clanul Bontea este format din foarte mulţi fraţi şi verisori dintre care jumătate au fost prin puscării. Au pus monopol pe oborul tecucean astfel toţi cei ce vor să comercializeze ceva în acest târg,trebuie să plâtească taxa de protecţie.

Conform unei plângeri înaintate către DNA, Cătălin Ştefan relatează că a continuat să-şi vândă carnea. La câteva zile, în faţa sa a oprit chiar Florin Balcan, şeful Poliţiei Tecuci, care i-a cerut taxă de protecţie de 60.000 de lei pentru a-şi putea continua afacerea şi pentru a scăpa de clanul Bontea. Balcanli replică scurt: „Cereţi informaţii de la DNA, eu n-am ce să comentez”.

 

Şi-a trecut până şi firma în declaraţia de avere

Florin Balcan este un personaj controversat, se află de peste zece ani la conducerea Poliţiei Tecuci şi este acuzat că de fapt el controlează clanurile interlope din oraş. De altfel şeful poliţie din Tecuci a fost văzut şi la o nuntă a clanului Bontea care a avut loc în urmă cu un an.

Clanul Codreanu este o altă gruparea suspectă din oraş, membrii fiind mai mulţi fraţi acuzaţi de fapte de viol, furturi şi alte fapte de violenţă, aşa cum povesteşte localnicul Dorin Pintilie. El şi soţia sa au fost tâlhăriţi, ameninţaţi cu cuţitul şi nu numai, unele dintre aceste fiind chiar înregistrate video. “Am depus plângeri la Florin Balcan şi niciodată nu s-a întâmplat ceva. Mai mult, chiar săptămâna trecută după ce am fost iar agresaţi de unul dintre fraţii Codreanu am fost la Florin Balcan. Acesta mi-a spus că nu e de competenţa lui”, ne spune acesta. “Mi-a spus să fac o cerere şi peste un an o să primesc răspuns că el nu are ce să le facă pentru că fraţii Codreanu ştiu legile”, se plânge şi soţia sa. Şeful Poliţiei explică laconic: „Există un poliţist de caz şi un procuror, eu nu mă ocup de plângeri”

Dar afacerile suspecte ale şefului Poliţiei sunt la vedere, încât doar cine nu vrea nu le vede. “Într-una din declaraţiile sale de avere, acesta şi-a trecut chiar că este administrator la o firmă, fapt interzis de statul poliţistului. Acesta a recunoscut că este administrator la firma Prolacta din Tecuci, iar soţia sa, Adriana Balcan, deţine alte două societăţi FKG Montage Services şi Pelepones, dar şi ferme de animale”, ne povesteşte Geo Georgescu, un alt nedreptăţit în Oraşul Mafiei.

 

Tiganii interlopi din cadrul DIPI!

În cazul banilor colectaţi de Ion Pintilie pentru carnetele auto, “s-a descoperit că ofiţerul Paul Mogoş a fost cel care a permis o scurgere de informaţii, altfel spus i-a atenţionat pe ceilalţi să fie atenţi pentru că are loc un flagrant”, ne spune Ionel Roşeţ. Urmarea a Fost că Paul Mogoş a fost avansat, a trecut de la DGIPI la Serviciul de Pază şi Protecţie.

Nici şeful Serviciului Intern de Protecţie Informativă Galaţi din cadrul Ministerului de Interne, Adrian Amariţei, nu este străin de această lume. Soţia sa, Mirela Amariţei, deţine firma Penshurst Mara SRL, din Tecuci, care se ocupă cu comercializarea de petarde mai puternice faţă de ce permite legea. Pe 23 decembrie 2011, un copil a fost accidentat de o petardă cumpărată de la firma lui Amariței. Două dosare penale pentru vânzare ilegală de explozibil, întocmite de trupele speciale ale Jandarmeriei Galați, au fost blocate de polițiștii și procurorii tecuceni, fiind, în final, soluționate cu NUP. Mai mult, soţia şefului de la SIPI a primit înapoi şi marfa confiscată de Jandarmerie.

Mai mult, familia Amariţei pune mâna până şi pe donaţiile primate de bisericile din oraş. Margareta Turcu, a donat două terenuri către o biserică din Tecuci. Mirela Amariţei este fiica preotului bisericii şi a acesta din urmă a luat din patrimonial bisericii terenul donat şi i l-a dat fetei sale pentru a se ridica un spaţiu comercial. Bucureşteanca Margareta Turcu ne-a declarat că nu ştie ce s-a întâmplat cu donaţia sa, dar nu vrea ca la 72 de ani să mai fie pusă pe drumuri şi să dea declaraţii în această cauză.

 

Procurorul din Oraşul Mafiei, pleacă cu portbagajul plin de atenţii de la bătăuşi

“Familia” de interlopi şi poliţişti are conexiuni de afaceri sau rudenie chiar şi în lumea procurorilor. În anul 2011 familia Istrati a fost bătută de membrii clanului Bărbieru din Matca. “Voiau să reziliem un contract pentru un spațiu comercial. Au venit la noi şi ne-au spus că de-a doua zi să ne mutăm. Vreo patru bărbați m-am bătut pe mine și pe soție cu pumnii și cu picioarele. La fața locului a venit și un polițist Ion Mincu. Și acesta a fost bătut de acești interlopi. A doua zi am fost la Poliție pentru a depune plângeri care apoi au ajuns la Parchetul Tecuci. Aici nu s-a mai întâmplat nimic cu acest dosar. Când am fost la în audiență la prim-procurorul Nicolai Jalbă am fost dați afară de acesta. În actele întocmite de anchetatori rezultă chiar că soția mea i-a bătut pe interlopi. Mai mai mult, au făcut dosar că soţia mea i-a bătut pe ei”, ne spune Istrati.

De altfel, pentru că organele abilitate nu-şi făceau treaba, Maricel Istrati l-a urmărit personal pe Nicolai Jalbă şi l-au fotografiat când acesta se duce săptămânal la grădinile cu solarii îngrijite de familia Bărbieru când i se pun tot felul de produse în portbagaj.

 

Şeful Parchetului General şi cel al Jandarmeriei ştiu de Oraşul mafiei

În această toamnă, acest grup de oameni care încă mai au curaj să-şi susţină cauza, au ieşit în stradă pentru a protesta. În timpul acţiunii, un interlop a oprit şi a l-a agresat pe Ionel Roşeţ şi pe mama sa sub ochii Jandarmeriei. “Pe atunci şef al Jandarmeriei Galaţi era Mircea Olaru actualul şef al Jandarmeriei Române. I-am înaintat petiţiile noastre şi faptul că am fost agresaţi la un miting şi jandarmii prezenţi nu au intervenit. Ba, unul dintre ei a fost şi el lovit în altercaţie. Nu s-a întâmplat nimic. Mai mult, adjunctul Jandarmeriei Române, m-a sunat personal şi foarte nervos mi-a spus că ce vreau şi că toţi cei pe care îi reclam nu-s interlopi”

Ionel Roşeţ a reclamat şi la tiberiu Niţi, şeful interimar de la Parchetul General al României şi cel propus de Monica Pivniceru să fie numit şef deplin în funcţie. În urma petiţiilor, Niţă îi îndrumă pe reclamanţi să se adreseze organelle de anchetă de Galaţi, deşi tocmai acestea erau sesizate.

http://www.evz.ro/orasul-faradelegilor-politistii-dau-jafuri-alaturi-de-bulibasa-si-petrec-pe-manele-cu-interlopii-de-aici-a-plecat-banda-de-talhari-care-a-speriat-franta.html

Capitanul

 

Perioada postdecembrista are pentru spiritul legionar din tara desfasurari complexe. In sens speculativ si teoretic. Ca imagine, simbol sau expresie. Dar mai ales viu, pe plan sufletesc, in ordinea concreta a faptei. Viu, ca forta  ce actualizeaza gandirea si actiunea, smulgandu-le din „somnul dogmatic”. Si viu, ca speranta, ca nerenuntare la vis. Daca pana in 1989 bunaoara, scrierile verzi erau „persecutate si arse pe rug, la rand cu trupurile legionarilor” (cum nota Horia Sima), in ciuda discriminarilor, slova nationalist crestina, de bine, de rau, azi iese la lumina, putand asigura unitatea si continuitatea intre generatii si constituind nepretuita hrana pentru neam. Putem sa ne bucuram de acest context creat aici si acum? Context care e si o provocare, acorda sanse calitative noi intrairea credintei legionare.

Vai noua, ca deseori bucuria nu poate merge pana la capat! Chiar si in familia cea mare a luptatorilor pentru onoare s-a instalat, pe ici, pe colo, un mod cvasigeneral de a privi legiunea si mesajul ei ca pe o realitate privata. Ca si cum duhul verde s-ar putea desface cu bucata pe „piata libera” fie si sensibilizati, unii afirma netulburati ca experiaenta legionara este o problema care ii priveste numai si numai pe dansii. Ei cauta sa „privatizeze arhanghelismul, in acceptia ca aleg si respecta dintre perceptele corneliene pe care vor si care le convin, pe altele neglijandu-le complet. Ce facem, „liberalizam” si legionarismul?

Fenomenul in discutie poate fi intalnit pe scara larga, din nenorocire, in privinta religiei crestine, nu numai in multimea credinciosilor, ci si printre preoti, atunci cand unii dintre ei nu mai iau in seama intreg tezaurul de credinta ci aleg ceea ce nu „deranjeaza’, ceea ce ‘face placere’. De exemplu, teme („inactuale’) despre moarte, despre iad, despre suferinta, avort, etc. zice-se, nu asigura numaidecat confortul sufletesc al unora si altora, si din ratiuni populiste trebuie puse la naftalina…

Aparent, acest proces n-ar fi de deplans urbi et orbi. Depinde de situatie, de moment, de intentie, de perspective, de persoana. Sigur ca nu ne putem bucura insa daca spiritualitatea legionara e alterata, integral ori partial, doctrinar si ca mod de traire. Cunoastem prea bine ce inseamna ‘intimitatea” si pretextul ‘transparentei”, al „desciderilor” reformiste, al tolerantei. Ce inseamna? O tendinta perversa de hiperconservare individuala cu orice pret si catre narcisism (dragoste patologica pentru propria persoana); dar si de considerare a Miscarii drept o „voce” care nu se cuvine sa fie prezentata deocamdata („poate mai tarziu… Dar cand, pentru Dumnezeu?!) la „masa discutiilor” privind prezentul si viitorul societatii romanesti. Ca si cum legionarismul ar fi o ideologie abstracta, nicidecum un proiect social pragmatic realist. Istoria Legionara, in cel mai bun caz, e pentru toti si „colac de salvare” si „piatra de poticnire’, unica preocupare vrednica a retine cugetul si veghea, daca nu ca pe o imputare, ca pe o dojana. Ce-ati spune daca si crestinismul  autentic, nu impostura, nu declamatie, nu declamatie, nu siretlic s’ar propovadui si trai prin evocare istorica (si ea destul de controversata) si nu prin adevarurile vii, permanente, de credinta? Stranie perspectiva, nu?

Sa nu ne facem griji! Evident s-a mai scris de atatea ori in revista noastra  partea politica, prin natura ei expusa deteriorarilor, este supusa contingentelor istorice. Insa edificiul doctrinar si de viata, ridicat de Capitan, de Ion Mota, De Horia Sima, isi pastreaza neschimbat valabilitatea, dincolo de actiunea distructiva a vremii. Nimeni nu arunca odata cu apa consumata si pruncul pur viguros din copaie! Mai facem in graba o analogie tot cu pravoslavnica noastra credinta. In Dumnezeiasca Liturghie a Sf. Ioan Gura de Aur exista ectenia celor chemati (a catehumenilor), oameni care in vechime se pregateau pentru a primi crestinismul. Azi nemaifiind catehumeni cum erau la inceputul religiei iubirii, slujitorii altarelor trec de obicei peste aceasta parte a Sf. Liturghii. Echivaleaza asta oare cu denaturarea slujbei, falsificarea invataturii lui Hristos? sa fim seriosi!

Aviz celor inclinati a socoti starea de spirit legionara drept ceva strict personal, individual, „pe cont propriu”, fara relatii cu Neamul si Dumnezeu: daca nu exista boli, ci bolnavi (cum ne incredinteaza multi medici) nu inseamna automat ca sunt atatea legionarisme cati aderenti exista!

daniel-buzdugan

 

Daniel Buzdugan a trecut prin clipe de mare încercare la începutul acestui an, după ce a vizitat mormântul părintelui Arsenie Boca. O întâmplare care l-a adus foarte aproape de moarte l-a făcut pe Daniel Buzdugan să creadă mai mult în Dumnezeu şi să preţuiască fiecare zi.

El a povestit, pe pagina de Facebook, prin ce a trecut pe 7 ianuarie, după ce a mers la mormântul lui Arsenie Boca.

„Am să vă povestesc azi despre o întâmplare, ce a avut loc la câteva ore după ce am fost la Arsenie Boca. Era pe data de 7 Ianuarie, anul acesta. Era chiar in ziua de SF. Ion, o zi geroasă, -25 de grade. Fiind foarte frig, la Mănăstirea Prislop nu era prea multă lume. Drumul mi s-a părut de basm. M-am închinat, m-am plimbat și apoi m-am întors la superbul conac Archia, de lângă Deva, unde eram cazat.

Seara am ieșit să alerg. Am alergat vreo 14 km. pe o vreme cumplită, și eram foarte fericit că am rezistat. Nimic nu prevestea nenorocirea prin care era să trec… Se făcuse 1 noaptea și m-am dus să fac un duș. N-am apucat să intru in cadă pentru că am alunecat pe gresia care era udă. Am căzut din picioare la pământ intr-o fracțiune de secunda. În cădere m-am izbit cu capul de cadă și apoi de gresie. Am amețit și am început să văd negru în fața ochilor, am realizat că ăsta poate fi finalul… Simțeam cum mă lasă puterile. Mă luase frica. Frica de moarte și pt. că nu eram pregătit pt ce va urma. Am început să mă rog încontinuu: Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul robul tău Daniel și Sfinte Părinte Arsenie Boca roagă-te pentru mine, pânâ mi-am revenit cât de cât. Nu-mi venea să cred ce mi se întâmplase și mai ales cât de rapid a fost totul, fulgerător!

După un timp am realizat că mâna dreaptă parcă nu mai exista. Îmi sărise din umăr și nu mai puteam s-o bag înapoi, n-o mai puteam mișca. Eram speriat să nu fac gangrenă și să se ajungă la amputare… Apoi au venit cei de la 112, iar la Spit. Jud. din Deva mi-au băgat mâna în umărul care era făcut praf. Am ajuns la București unde a urmat o operație de 5 ore, cu cui de titan, ca să fie treaba bună:)

În fine, trec peste durere, lunile grele de recuperare și peste sperietură și vreau să vă spun că perioada aceea a fost una foarte benefică sufletului meu, m-am întors la Dumnezeu, am fost mai aproape de El, m-am regăsit, mergând aproape în fiecare seară la biserică, la Patriarhie sau la Mănăstirea Radu Vodă. A fost o perioadă în care am fost foarte optimist și asta m-a ajutat mult, să trec foarte ușor peste acest necaz! Dacă nu nădăjduiam în Dumnezeu aș fi fost deprimat, dezamăgit de viață, nervos, frustrat ș.a.m.d. Credința in Dumnezeu ne dă liniște sufletească în orice împrejurime ne-am afla! Da, da chiar în orice împrejurare! Suferințele prin care trecem, inevitabil se întâmplă cu un rost. Mi-am dat seama că nu întâmplător am pățit chestia asta la câteva ore de la prima mea vizită la mormântul părintelui Arsenie Boca. Azi este ziua lui de naștere. Părinte Arsenie roagă-te pentru noi cei păcătoși! Amin!”, a povestit Daniel Buzdugan, pe Facebook.

https://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/

Tricolor

 

Am reușit să mă enervez. România tinde să nu mai fie. E dezbrăcată de hoți la nudul natural și, părându-li-se că nu au luat tot – hoților – o mai și jupoaie de piele. Țara mea a pierdut în aproape trei decenii, TOATĂ industria și aproape toată economia care produceau ceva. Bune, proaste, dar erau. Făceam cea mai bună mobilă pentru ruși și vindeam în țările arabe rafinării pe care le montam tot noi. Videam în Germania, Franța, Austria nu bușteni și nici petrol brut (pe ăsta l-am dat de tot și degeaba că noi nu știam să umblăm cu sondele). Cumpăram mai puțin decât produceam și vindeam. E drept că o duceam prost, că libertatea nu era. Comunismul omorâse individul, sufletul. șansa de a visa. Eram un popor în salopate. Cine ne-a sterpelit azi până și salopetele?

Aud un avocat, Sergiu Andon, pe care eu îl știu ca ziarist, spunând că dictatorul odios avea 19 generali odioși în toată odioasa lui securitate . Acum, zice ziaristul, jurând că știe ce vorbește, avem 96 de generali SRI, dacă nu mai mulți, depășind suta. Păi ce dracu fac generalii ăștia neodioși dacă România e furată an de an, sub varii guverne patriotice, de n-a mai rămas nimic din ea?

O aud pe doamna Kovesi, procuror șef de anticorupție, că are prea puțini oameni să lupte cu jdemiile de dosare. Păi coană mare, citesc că ești pe bune cu generalii de la servicii, cu miliția nouă, cu alte organe galonate care toate păzesc România să nu fie jefuită. Ce fac ăia dacă te sufocă bandiții și nu faci față cu procurorii pe care-i ai? Cum de nu le mai afli numărul și nu le mai dai de cap dacă, înainte de a ajunge împachetați în dosare, piepturile late ale sutelor sau poate miilor de generali din toate armele secrete și nesecrete își fac datoria?

Doamna de la Interne, din Teleorman, ministru, o femeie care nu-mi pare moacă și arată decent, spune că a găsit un minister în gravă criză de cadre. N-are oameni destui. Să ce? Păi să ne apere de hoți. Deci la câte jafuri, violuri, nenorociri se petrec zilnic în țărișoară, polițiștii sunt, numeric, depășiți și nu fac față. Au! Nu știu câți generali a găsit în minister doamna Dan, dar n-ar strica – fiindcă tot umblă Dragnea la legi – să schimbe o leafă de general burtos pe zece vardiști cu lefuri mai mici dar care să umble noaptea pe străzi, subțiind violurile și spargerile de case.

Citesc că România, țară medie ca număr aproximat de cetățeni, cu suburbii intens locuite în Italia, Spania, Patagonia, are mai mulți ofițeri în serviciile secrete decât SUA. Poate că are și mai mulți procurori, dar n-a băgat de seamă doamna Kovesi, poate că are și destui jandarmi și polițiști. Cum dracu dacă la fiecare cap de lucuitor sunt șapte din ăștia nu mai facem față jafului, corupției, nenorocirii, crimei oranizate sau întâmplătoare? Și – crezându-le pe cele două doamne mai devreme citate și eu am obiceiul de a crede femeile – cum se face că nu-s destui? Înseamnă că ori suntem invadați de bandiți extratereștri, mulți, versați, supranumerici, ori noi toți suntem pungași, buni de dat pe mâna procurorilor. Toți ăștia, generali, procurori, contraspioni, la care aș adăuga puzderia de politicieni, joacă – și joacă tare – și rolul de hoți, că altfel nu-mi explic cine apără și cine fură?

Pe cine să rog politicos să-mi spună de ce a ajuns atât de dezbrăcată România, dacă e păzită de atâtea stele mari și de atâtea armii vânjoase și vigilente, încât, parcurgând tunelul a 27 de ani, a ieșit în curul gol?

P. S.

Domnul Coldea, deposedat de funcție, mulțumește tuturor celor care l-au servit în servirea patriei. Mulțumește și nevestei, și ea general, pentru sacrificii. Șeful de fapt al SRI se retrage demn și spune că-i mulțumit de a fi slujit patria. Felicitări! Fiindcă tot zice că acum e slobod să vorbească, poate ne spune și cine dracu ne-a lăsat în ger goi, cum ne-a făcut mama..

http://ampress.ro/cum-dracu-de-a-ramas-romania-in-curul-gol-cand-e-pazita-de-atatia-generali/

 

Nicolae Ciolacu a fost singurul supravieţuitor dintre cei care au fost supranumiţi „Haiducii Dobrogei“, capii mişcării anticomuniste din această regiune a ţării.

Povestea vieţii lui Nicolae Ciolacu am aflat-o din cartea autobiografică pe care aromânul a scris-o. „Eu m-am născut în comuna Lojene, Macedonia, partea care aparţine acum Bulgariei, în munţii Balcani. La un an după ce m-am născut, în anul 1911, bunicul meu Nicolae I. Ciolacu, cu cei trei băieţi: Mita, Hristo, tatăl meu Iancu, singurul care era însurat, şi cele şase fete s-au mutat în munţii Rodopi din sudul Bulgariei, care la fel a fost cândva a Macedoniei, aproape de oraşul Plovdiv, pe malul râului Mariţa.   Oraşul acesta denumit de bulgari Plovdiv, turcii îl numesc Filibei, iar grecii Filipoli. Este un oraş vechi, milenar, şi şi se spune că îşi trage numele de la împăratul Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, zis Macedon“, începe el să povestească viaţa sa în cartea „Haiducii Dobrogei“.

După Primul Război Mondial, în 1918, România a primit Cadrilaterul din Dobrogea cu judeţele Caliacra şi Durostor, cu oraşele Bazargic şi Silistra. După anul 1920, guvernul român de la Bucureşti a trimis delegaţi la Sofia ca să discute cu guvernul bulgar problema macedo-românilor, de asemenea cunoscuţi ca armâni, care sunt în majoritate în munţii Rodopi, astfel încât toţi cei care sunt împrăştiaţi prin Bulgaria să fie colonizaţi în Cadrilater.

Aşa a ajuns şi familia lui Nicolae Ciolacu în Dobrogea. „Nu ştiu ce a fost: a fost o coincidenţă sau o poruncă a vremii, ori a fost un miracol sau un destin, căci din senin s-a trezit în noi conştiinţa naţională, ca să-i căutăm pe fraţii noştri de peste Dunăre, de care am fost despărţiţi nimeni nu ştie cum, timp de secole. în 1926, într-o zi frumoasă de primăvară din luna aprilie, circa 40 de familii de armâni din Bulgaria am fost repatriaţi, fiind plasaţi în comuna Cociular. Fiecare familie a primit câte zece hectare de pământ arabil şi ne-am apucat de plugărie, o meserie nouă pentru noi, crescători de oi, cai şi cărăuşi de mărfuri“, povesteşte el în cartea autobiografică.

 

Drumul haiduciei

În 1948 a luat drumul haiduciei alături de Gogu Puiu şi fraţii Fudulea. Iată cum a fost întâlnirea cu Gogu Puiu: „Era noaptea pe la orele 12, când m-am dus la el şi am intrat într-o cămăruţă mică, unde mă aşteptam să văd doi inşi şi când colo văd trei persoane.

După ce ne-am salutat cu T.L.C., ne-am recomandat unul altuia. A treia persoană era Gogu Puiu, din comuna Kogălniceanu. «După aşa-zisa rebeliune, a început el să povestească, împreună cu alţi camarazi am fugit în Bulgaria şi de acolo am mers lîn Germania. Nemţii ne-au băgat în lagăre, dar după 1944, ne-au eliberat şi eu m-am înapoiat în ţară. Câtva timp am stat liniştit, liber, dar după 15 mai, când au început acele arestări fără precedent, căutându-mă şi pe mine, m-am hotărât să iau drumul haiduciei»“. Împreună au format grupul de rezistenţă armată şi a luat parte la toate luptele dintre haiduci şi Securitate. De Gogu Puiu şi de fraţii Fudulea s-a despărţit înainte de Paştele din 1949.

După arestările masive şi uciderea camarazilor săi, a încercat să-i organizeze pe restul partizanilor. În 1951 este prins şi el însă şi dus la Bucureşti, unde a fost închis la Banca Naţională, transformată în închisoare. Apoi, a fost mutat la închisoarea Tataia din Constanţa, unde urma să ispăşească 25 de ani de muncă silnică. Dar nu a rămas aici, cunoscând teroarea de la Gherla şi Aiud.

„Închisoarea din Aiud este una din cele mai severe închisori din ţară. Percheziţiile erau dese, de multe ori pe lună. Dacă te găsea cu un ac de cusut, erai aspru pedepsit, dus la izolare câte şapte, opt zile, unde dormeai jos pe cimentul umed, într-o zeghe uzată şi cu o pătură la fel de uzată şi de umedă. Mâncarea foarte slabă, un polonic cam de 300 de grame, cu o zeamă care nu ştiu din ce era făcută. Asta era specială pentru izolaţi, ca şi porţia de pâine de 200 de grame. O zi mâncai, o zi nu mâncai. în luna ianuarie era un ger teribil şi cu foamea de la aceste izolări foarte mulţi deţinuţi s-au îmbolnăvit grav şi au murit“, scrie el în cartea „Haiducii Dobrogei“.

 

„Ne aduceau ziare să cetim despre realizările partidului“

În închisoare l-a cunoscut şi pe Arsenie Papacioc, dar şi pe mulţi alţi luptători pentru dreptate. „Pe la celule au venit politruci, ofiţeri ai penitenciarului, şi ne aduceau ziare în care să cetim despre realizările partidului. Mulţi le-au primit, dar unii dintre noi le-am refuzat categoric. Printre ei părintele Marcu, studentul Trifon, călugărul Arsenie Papacioc, călugărul Ioan de la Mănăstirea Vladimireşti, călugărul Lungeanu, Părintele Vrânceanu şi alţii. Ne-au pus zeghele în cap şi ne-au dus la vestita zarcă de tortură. Ni s-a creeat regim de exterminare, cu zeamă chioară rămasă de la mâncarea celor care şi-au însuşit reeducarea şi care se eliberau. Dormeam doi într-un pat de fier, de acelea cazone, care erau de o singură persoană. într-adevăr, era un somn de chin şi tortură. Apoi, ger, frig şi foame, mulţi pe lângă T.B.C. s-au îmbolnăvit de distrofie şi mai ales anchilozare“, retrăieşte el acea perioadă grea din viaţa lui.

 

Nu şi-a recunoscut soţia

În 1964 a fost eliberat. Revederea cu soţia sa a fost emoţionantă. „Am văzut o bătrânică şi am crezut că e vreo vecină la soţia mea ca să se împrumute cu ceva, aşa cum se obişnuieşte la ţară. Nici prin gând nu-mi trecea că bătrânica aceea este soţia mea“, rememorează el acea zi. De abia după ce femeia a vorbit a recunoscut-o.   „Pentru moment nu mi-am dat seama că lipsa mea de acasă, de aproape douăzeci de ani de închisoare şi teroarea comunistă, precum şi munca la marea disperare pentru existenţa familiei, au îmbătrânit-o. Dar eu o vedeam pe ea îmbătrânită pentru că nu puteam să mă văd, dar sunt sigur că şi eu îmbătrânisem destul de mult. Pentru familia mea, mort eram şi acuma iată-mă în mijlocul familiei mele“, scrie Nicolae Ciolacu.   În anul 1982 a plecat în SUA împreună cu soţia sa, Piha. După căderea comunismului a revenit în ţară ca monah, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. A fost înmormântat în curtea mănăstirii.

http://www.buciumul.ro/2017/01/19/destinul-haiducului-nicolae-ciolacu-singurul-supravietuitor-al-miscarii-de-rezistenta-cine-n-a-primit-ziarele-cu-realizarile-partidului-a-ajuns-la-carcera/

 

Reprezentanții Catedralei Gloucester din regiunea cu același nume a Marii Britanii au șters un filmuleț în care un imam era înregistrat, în interiorul lăcașului creștin, predicând și citind din Coran, după ce rețelele de socializare au criticat vehment această blasfemeie.

Daily Mail scrie că înregistrarea video s-a realizat cu ocazia unei expoziții multiculturale desfășurate în incinta Catedralei, eveniment la care au participat peste 1200 de persoane. Imamul  Imam Hassan de la moscheea locală Masjid-e-Noor a fost și el invitat să se roage în interiorul Catedralei care datează din secolul al XI-lea.

Înregistrările video au fost postate inițial pe pagina de Facebook a catedralei, fiind ulterior îndepărtate după ce au iscat un val de comentarii agresive și critici.

2

 

Până nu demult SRI părea un serviciu secret, astăzi a devenit mai degrabă un furnizor de știri de can can. După ce întreaga viață a generalului SRI, Florian Coldea a fost pusă pe tavă, a venit rândul unui alt general să intre în colimator.

Este vorba despre Elena Istode, prima femeie general, în urma unui decret semnat de Traian Băsescu. Cunoscută sub numele de cod Anaconda, aceasta a fost recrutată din zona civilă din postul de secretară a unui centru sindical din Giurgiu și ulterior a ajuns să conducă Direcția de Securitate Economică, pentru ca mai apoi să devină șefa acoperiților SRI din presă și ANAF.

Ion Cristoiu a postat pe blogul personal, dar și pe Evz mai multe poze cu aceasta într-o vacanță de lux la Monaco, alături de fostul PSD-ist Cristian Rizea și de soția acestuia. Rizea este cercetat de DNA pentru trafic de influență și spălare de bani.

 

General SRI Iftode!

https://deveghepatriei.wordpress.com/2017/01/20/general-sri-elena-iftode-rochie-de-la-just-cavalii-de-1-200-de-euro-geanta-hermes-7-000-de-euro-vacante-pe-yachturi-de-lux-monte-carlo-si-cannes-cluburi-de-lux-sampanie-de-lux-probabil-ca-si/

 

Întrebat ce căuta alături de Istode în vacanță, politicianul a spus că aceasta este prietenă de foarte mult timp cu soția sa și de aceea i-a însoțit.

Fostul senator, Valer Marian a făcut însă dezvăluiri incendiare despre generalul SRI în urmă cu câteva luni, dar atunci știrea a trecut neobservată. Iată ce spunea acesta despre Elena Istode.

„Sa fi facut cariera in SRI un general neprofesionist, suferind de boala copilariei sau chiar idiot de-a binelea? Tot ce este posibil. Generalii Coldea, Cozma si Dumbrava au fost adusi in SRI pe relatii de nepotism si au fost promovati pe criterii politice sau clientelare. Din pacate nu au fost cazuri singulare. Generaleasa Emilia Istode, poreclita Anaconda, a fost adusa si promovata pe baza de relatii de amantlac si pe favoruri sexuale. Emilia Istode si Elena Cristina Posastiuc au fost denumite generalesele lui Traian Basescu din SRI.

Pe de o parte, acestea au fost avansate la gradul de general de fostul presedinte al Romaniei, in primavara anului 2012, fiind primele femei general din SRI. Sub presedintia lui Basescu, Iftode a fost promovata sef al Directiei Economice, iar Posastiuc sef al Centrului de Surse Deschise. Pe de alta parte, in vara anului 2012, dupa suspendarea si declansarea referendumului de demitere a fostului presedinte, aceste generalese au condus ca niste amazoane celula de criza constituita in vederea salvarii acestuia, celula care a condus campania de denigrare a adversarilor sai din USL si de intoxicare si manipulare a opiniei publice interne si internationale.

Conform unor ofiteri din SRI, atunci au fost savarsite acte grave de politie politica, in sensul ca politicienii etichetati vehement anti-Basescu au avut parte de o minutioasa investigare si fisare personala, dupa care unii au fost trecuti pe liste speciale de potentiali atentatori iar altii au primit eticheta VIP, adica agenti de legatura cu puteri straine, au fost trecuti pe lista dusmanilor Constitutiei si au fost ascultati, urmariti, monitorizati, devenind vectori tinta pentru SRI.

Referitor la Emilia Istode se cuvine mentionat ca a fost racolata de SRI in perioada in care era secretara la o organizatie sindicala din Giurgiu, dupa care a urmat scoala de perfectionare de la Gradistea. Niciodata casatorita, a fost poreclita Anaconda, intrucat a fost implicata in mai multe combinatii si chiar scandaluri amoroase cu colegi de serviciu. Ascensiunea ei s-a produs dupa ce s-a cuplat cu seful sau de la Directia Economica, colonelul Sorin Gabriel Cozma, care a divortat din cauza ei si a sprijinit-o sa fie avansata in grad si in functie. Pana la urma, din cauza acestei legaturi amoroase, colonelul Cozma a fost schimbat din fruntea Directiei Economice, fiind numit sef al Directiei de Prevenire si Combatere a Terorismului, dar acesta a reusit sa o impuna pe amanta sa in functia de sef al Directiei Economice.

Potrivit unor subalterni, dupa preluarea functiei, Emilia Istode a incercat sa se impuna in fata ofiterilor din subordine adoptand, datorita lipsei de profesionalism, o pozitie de forta si dictat, manifestata prin amenintari, sanctiuni si destituiri, care au creat o situatie extrem de tensionata in unitate. Pentru maiorul Robert Serban, starea de stres permanent, dublata de un conflict violent cu colonelul Emilia Istode in data de 9 martie 2010, s-a soldat cu un infarct fatal, acesta decedand in pofida eforturilor de resuscitare depuse de echipa SMURD care a intervenit de urgenta. Pe de alta parte, in Directia Economica a fost instituit un sistem de extorcare de bani de la societati comerciale sau de la oameni de afaceri ajunsi in situatii de dificultate (probleme penale sau de insolventa, probleme contractuale, indeosebi cu statul s.a. ). In aceasta vara generalul Emilia Istode a fost schimbata din functia de sef al Directiei Economice, primind alte insarcinari conform unui comunicat al SRI”, a spus Valer Marian prin intermediul unei declarații politice susținută în ședința Senatului din 14.09.2016.

https://www.bugetul.ro/cine-este-anaconda-lui-traian-basescu-sefa-acoperitilor-din-presa-si-anaf/