Feeds:
Articole
Comentarii

 

Zilnic sunt amenintat cu moartea, bataia si inchisoarea, de interlopii din Politia Romana: „Te aranjam noi…”. Ma vaneaza pe strada si mi-au spus destul de clar: „Te umplem de sange!”.

https://deveghepatriei.wordpress.com/2017/01/20/din-nou-sunt-amenintat-cu-bataia-de-cocalarii-infecti-din-politia-romana-probabil-vor-sa-ma-ucida-nu-interlopii-din-ministerul-de-interne-tu-ai-sa-o-patesti-urat-de-tot-baga-bine-la-cap/

 

Daniele da Volterra (Daniele Ricciarelli) (Italian, Volterra 1509–1566 Rome) Michelangelo Buonarroti (1475–1564), probably ca. 1544 Oil on wood; 34 3/4 x 25 1/4 in. (88.3 x 64.1 cm) The Metropolitan Museum of Art, New York, Gift of Clarence Dillon, 1977 (1977.384.1) http://www.metmuseum.org/Collections/search-the-collections/436771

 

Politia Romana, gunoiul national al Romaniei: sefii Politiei erau mana in mana cu clanurile interlope tiganesti din Timisoara! Logic ca ungurii au prins tupeu si te calca pe cap!

http://adevarul.ro/news/eveniment/cum-functiona-fratia-spagilor-politisti-interlopi-timisoara-1_56b249035ab6550cb86cc205/index.html

 

 

Nationalistii din Timisoara, singurii care incercau sa le tina piept tiganilor interlopi, arestati de mizeria infecta pe nume Catalin Peptan si burtosii interlopi, implicati in crima organizata, din gunoiul pe nume Politia Romana!

 

Peptan SRI Timisoara

catalin-peptan

 

De trei ani de zile ma ameninta cu moartea jidanii!

 

https://deveghepatriei.wordpress.com/2016/12/17/de-trei-ani-de-zile-sunt-amenintat-cu-moartea-din-israel-urla-ca-imi-vor-taia-beregata-si-ma-acuza-de-antisemtism-tara-noastra-nu-este-vinovata-de-niciun-holocaust-eu-administratorul-principal-al/

 

jidani

Daniele da Volterra (Daniele Ricciarelli) (Italian, Volterra 1509–1566 Rome) Michelangelo Buonarroti (1475–1564), probably ca. 1544 Oil on wood; 34 3/4 x 25 1/4 in. (88.3 x 64.1 cm) The Metropolitan Museum of Art, New York, Gift of Clarence Dillon, 1977 (1977.384.1) http://www.metmuseum.org/Collections/search-the-collections/436771

 

Urla intr-una si ma ameninta cu moartea, bataia si inchisoarea! Cand ies afara din casa vin in haita dupa mine si incep sa ma hartuiasca, dupa care incep sa imi trimita mesaje de pe ip-uri straine: „Te arestam si te spargem cu bataia! Iti inscenam cateva dosare penale si mori in inchisoare…”. 

 

Vanat pe strada de Ministerul de Interne: aveti dovada! Stiti bine ca angajatii Ministeruluiv de Interne, burtosii mirosind a transpiratie, sunt analfabeti…

https://deveghepatriei.wordpress.com/2016/08/23/sunt-omul-care-a-desconspirat-cei-mai-multi-agenti-sub-acoperire-din-cadrul-ministerului-de-interne-si-securitatii-poporului-sri/

 

12

 

Amenintat de comisarul-sef Kiss Csaba, domiciliat in Popoesti Leordeni! Efectiv sunt vanat de aceste specimene scelerate! Sunt innebuniti ca ani de zile am demascat mafia, jegul si coruptia, din cadrul Politiei Romane – gunoiul national al Romaniei! Din cauza mea nu au cum sa mai iasa in fata si sa isi bata joc de oameni: „Noi aparam legea…”. Nu apara nicio lege, ei sunt principalii infractori si corupti!

 

2

 

Boschetarii burtosi din Politia Romana!

https://deveghepatriei.wordpress.com/2016/03/02/asta-fac-politistii-din-romania-in-timpul-serviciului-mananca-shaorma-prin-boscheti-ii-platiti-din-banii-dumneavoastra-pe-acesti-cocalari-cu-burta-lasata-peste-cureaua-pantalonilor/

 

Gunoiul national pe nume Politia Romana: mana in mana cu cele mai periculoase clanuri interlope din Romania! Primele zile ale anului 2017: zeci de arestari la nivelul Ministerului de Interne!

https://deveghepatriei.wordpress.com/2017/01/02/gunoiul-pe-nume-politia-romana-cel-mai-infect-si-corupt-sistem-politienesc-european-mana-in-mana-cu-cele-mai-periculoase-clanuri-interlope-din-romania-milioane-de-romani-la-fel-ca-in-anul-1950-au/

https://deveghepatriei.wordpress.com/2017/01/18/ministerul-de-interne-al-romaniei-cea-mai-infecta-si-corupta-institutie-a-statului-roman-interlopi-burtosi-implicati-in-crima-organizata-a-inceput-anul-cum-trebuie-peste-treizeci-de-arestari-ieri/

 

Luni de zile am fost terorizat cu telefoane de capitanul Mihai Necula din cadrul Jandarmeriei Romane, domiciliat in Rahova! Bolnavul dracului psihic ajunsese sa ma sune si de cinci ori pe zi! M-a amenintat pe strada, la Piata Universitatii…

 

Necula

 

Ip-urile lor de la munca!

 

ministerul-de-interne Ministerul de Interne Benjamin Netanyahu, former Prime Minister, head of the opposition and Chairman of the Likud Party, attends a Likud party meeting at the parliament in Jerusalem Ministerul de Justitie DIPI DIPI

iftode

 

Din cauza acestor gunoaie s-a prabusit Serviciul Roman de Informatii…

Pentru ei, Serviciul Roman de Informatii a fost doar o vaca de muls, fix in cur ii durea de Romania: „Bani, sa facem bani din orice si sa ne imbogatim! Mafie politica, droguri, clanuri interlope, arme, curve de lux, din orice trebuie sa facem bani, cat mai multe zeci de milioane de euro!”. Se apucau si trimiteau comunicate catre presa: „Serviciul Roman de Informatii apara tara de cele patru sute de miliarde de atacuri cyber! De unde sa avem bani in Serviciul Roman de Informatii?”.

Bai, ascultati bine ce va spun acum: mare minune daca romanii nu va vor linsa cu bataia ca in 1989! Mare minune…

 

General SRI Elena Iftode, alaturi de un maimutoi, Rizea, imbracat in tricou de la Dolce&Gabbana de 350 de euro si pantaloni Armani de 400 de euro! Incetati cu tampeniile: erau pe teren sa invete cum se face intelligence-ul modern, la Marea Neagra! Banii furati Neamului Romanesc sunt in buzunarele acestor gunoaie drogate!

 

1

 

Colonel SRI Dragomir: mai ceva ca sultanii!

 

dragomir-2

 

Ofiter SRI Irina Ghinet: vacante de lux prin Italia!

 

irina-ghinet ghinet

 

Sorin Sava, purtator de cuvant al SRI: casa de sute de mii de euro cocotata pe varf de munte – localitatea Bran, judetul Brasov! Ce saracia dracului este in Serviciul Roman de Informatii…

 

sava

 

Colonel SRI Catalin Peptan, alaturi de sefii Politiei Romane: „Sa bem si sa mancam, asa tata, avem afaceri de sute de mii de euro!”.

 

Peptan SRI Timisoara foto2-800

 

Noua generatie de ofiteri din cadrul Serviciului Roman de Informatii: pulbere de beti si de drogati!

 

sri

 

General SRI Elena Iftode: vacante de lux de zeci de mii de euro!

 

2 3 4 5 6 7

Capitanul

 

In urma acestei alegeri, am intrat în Parlament. Singur, în mijlocul unei lumi dusmãnoase. Fãrã experienta acestei vieti parlamentar, fãrã talentul oratoriei democratice, care cuprinde multã frazã goalã, dar pompoasã, strãlucitoare, gesturi pregãtite în oglindã si o bunã dozã de obrãznicie. Însusiri cu care poti strãbate, te poti ridica, dar pe care Dumnezeu n-a vrut sã mi le dea si mie. Probabil, pentru a-mi tãia orice tentatie care m-ar fi îndemnat sã mãînalt prin ele.  Nu am depãsit niciodatã, tot timpul cât am stat în Parlament, legile bunei cuviinte si a respectului pentru cei mai bãtrâni, fie chiar cei mai mari adversari ai mei. N-am batjocorit, n-am luat parte la înjurãturi, n-am râs de nimeni si n-am ofensat pe cineva. Asa cã nu m-am putut integra vietii de acolo.Am rãmas un izolat, nu numai datoritã faptului cã eram singur fatã de ceilalti, ci un izolat fatã de viata aceea.  Într-o searã târziu, când sedinta era pe sfârsite si bãncile aproape goale, mi s-a dat cuvântul. Am cãutat sã arãt cã tara aceasta este cotropitã de jidãnime. Cã acolo unde este cotropirea cea mai mare, acolo este si cea mai înspãimântãtoare mizerie omeneascã: Maramuresul. Cã începutul existentei jidanilor pe pãmântul nostru, coincide cu începutul mortii românilor. Cã în mãsura în care numãrul lor va creste, noi vom muri. Cã, în sfârsit, conducãtorii natiei românesti, oamenii veacului democratiei si ai partidelor, în aceastã luptã si-au trãdat neamul lor, punându-se în slujba marii finante nationale sau internationale jidãnesti. Arãt cã în portofoliul Bãncii Marmorosch Blank, acest cuib iudaic de uneltire si de corupere, sunt trecuti o bunã parte din oamenii politici, oameni pe care aceastã bancã îi „împrumutase” cu bani: dl. Bra ndsch, subsecretar de stat 111.000 lei; Banca tãrãneascã a d-lui Davilla 4.677.000; dl. Iunian 407.000 lei; dl. Madgearu 401.000 lei; dl. Filipescu 1.265.000 lei; dl. Rãducanu 3.450.000; Banca Rãducanu 10.000.000 lei; dl. Pangal (seful masoneriei de rit sc otian) 3.800.000 lei; dl. Titulescu 19.000.000 lei. Toti fruntasi ai vietii publice românesti. În afarã de acestia mai sunt si altii. Sunt multi. Sunt toti, dar n-am putut pune mâna pe listã. Fiind întrerupt de unul din ei:

–Sunt bani împrumutati. O sã plãteascã.

Rãspund:

– Or plãti sau nu, nu stiu, dar eu vã spun un singur lucru: existã obligatia pe care o are cineva când împrumutã bani de la o asemenea finantã, de a o satisface când este la guvern, de a o satisface când este în opozitie si, în orice caz, de a nu lovi în ea când trebuie sã fie lovitã.

Citesc apoi o listã din care arãt, fãrã posibilitate de replicã, cum de la rãzboi si pânã acum statul român a fost defraudat cu cca. 50 miliarde lei, sub conducerea democratiei, a prea cinstitei si prea perfectei forme de guvernare a „poporului” prin el însusi. Conducerea „democratiei” având la bazã ideea „controlului” permanent al poporului în care poporul, marele controlor, este prãdat, în timp de 15 ani de guvernare cu fabuloasa sumã de 50 miliarde lei. Fac apoi observatiuni critice asupra democratiei.

radu-golban1

 

Europa este la un pas de război. Reacţiile dure ale Berlinului pe urma declaraţiei premierului britanic despre modul cum va decurge Brexitul stârnesc un sentiment de déjà vu. Europa a intrat în linie dreaptă pe traiectoria economică a anilor treizeci. Hjalmar Schacht, fost preşedinte al Reichsbankului, creierul finanţării reînarmării Germaniei, explica în 1956 că, în Europa de mâine, Berlinul trebuie să creeze structuri de aşa natură ca nici o ţară să nu mai poată reveni la protecţionism. Tatăl modelului economic care a stors România prin cliring de bani arăta că modelul de succes al Berlinului constă într-un mecanism care să asigure exporturi germane prin îndatorarea partenerilor comerciali. Pentru o astfel de piaţă germană (tradusă după ureche „pax germanica”) este nevoie de o uniune vamală la nivel european care să ofere un zid protecţionist faţă de restul lumii. Doar aşa se creează un bloc economic german, care în interior permite Berlinului accesul la materie primă ieftină, forţa de muncă necesară şi o piaţă de desfacere, pentru a compensa lipsa unui spaţiu colonial precum îl aveau marile puteri.

Schacht considera în 1956 că trecerea în Europa la protecţionism a dus la război, pentru că Germania a fost nevoită să-şi apere zona de influenţă economică. Atenţie: Berlinul critică protecţionismul altora, însă este tartorele unei Europe protecţioniste. Doar la nivel declarativ este adepta comerţului liber, strict în relaţii cu ţări terţe. Pe plan european însă respinge un astfel de model deoarece îi reduce randamentul. Propunerea Marii Britanii de a avea în viitor relaţiile economice cu UE în baza unui acord de liber schimb (comerţ bilateral scutit de vămi), precum a existat până la aderarea Londrei la Comunitatea Europeană în 1973, este respinsă categoric.

De ce refuză Germania această variantă? Dintre toate argumentele vehiculate, de la economie la filozofie, doar un comerţ liber scutit de vămi nu permite Germaniei exporturi nelimitate, pentru că dispare elementul central de influenţă bugetară şi monetară a Berlinului. Euro a creat pentru Germania cireaşa de pe tort a unei zone de liber schimb, oferindu-i Germaniei posibilitatea de a exporta în Europa în moneda comună, obligând totodată ţările la datorii, pe care tot acestea trebuie să le plătească din propriile taxe. Kaputt maschinist de data aceasta. Fără piaţă comună în cazul unui efect de domino al modelului britanic în Europa, Germania ar putea să exporte doar atât cât propria monedă îi va mai permite. Deoarece în mod normal moneda unei ţări care exportă mereu mai mult decât importă se scumpeşte, motorul german s-ar gripa de la sine.

Ca să revin la enunţul din titlu: Modelul economic al Reichului în anii treizeci a constat în crearea unui spaţiu economic european, în care să poată dicta preţul la import şi export pe plan continental, permiţând Germaniei la nivel intern preţuri de consum accesibile, o aprovizionare a populaţiei acceptabilă şi preţuri competitive în afara Europei.

Mecanismul motorului economic german este greu de decriptat la prima vedere. La prima vedere pare să se învârtă ca alte motoare, după principiul comerţului liber şi exporturi. Doar la a doua vedere observăm că nu are capacitatea şi puterea pe care le indică în manualele tehnice, deoarece are nevoie pentru aceste performanţe de un mediu extrem de delicat şi fragil. Fără aceste elemente vitale, exporturile germane s-ar prăbuşi. Ar fi doar un simplu motoraş ca şi alte economii. Va accepta doamna Merkel, care poartă o coafură tăiată scurt, să o mai tundă Trump şi May numărul zero? După o sută de ani de la Primul Război Mondial, duritatea atacurilor germane la adresa Marii Britanii ar putea duce la salutul istoric „Gott strafe England” (Dumenzeu să bată Anglia) reloaded.

http://www.cotidianul.ro/preludii-la-un-nou-razboi-294779/

ilie-serbanescu-

 

Programul dlui Dragnea – pe baza căruia va funcționa guvernul PSD+ALDE, condus de premierul Grindeanu – reprezintă ceva cu totul inedit în peisajul colonial al României zilelor noastre. Dl Dragnea nu pune în discuție rânduielile actuale – care au dus la pierderea controlului național asupra economiei și deciziei politice în favoarea unor țări occidentale și la transformarea României într-o colonie estică a sistemului centru-periferie pe care îl constituie UE –, dar, fără echivoc, cam toate stările de lucruri din țară sunt considerate complet anormale, de vreme ce cheia programului este trecerea României la un statut de țară normală. Toate anormalitățile care cer în program măsuri spre o „țară normală“ sunt fațete sau consecințe ale țesăturii economice și politice de tip colonial din România, de la salariile mici la abandonul școlar și de la absența infrastructurii la bejenia națională. Sumarizând, programul este în esență: nu punem în discuție rânduielile (se înțelege: și stăpânii), dar măcar să rămânem și noi cu ceva ca țară!

Părerea mea este că, neschimbând rânduielile, nu poți schimba nici efectele. Acestea derivă din rânduieli, nu pot fi altele. Pentru a fi altele – respectiv pentru a te alege și tu cu ceva – este nevoie de resurse și pârghii care să imprime sensul dorit, dar pe care nu le ai, căci rânduielile ți le răpesc! Așa că rămâne o întrebare: ce șanse poate avea programul Dragnea?

Faptul nu-i știrbește însă caracterul inedit. Este prima punere pe tapet, chiar dacă indirect și neexplicit, a stărilor de lucruri de tip colonial din România. Nu întâmplător, vătafii români de care se folosește stăpânul extern – politicieni, analiști, ziariști – s-au repezit pe dl Dragnea acuzându-l de câte-n lună și în stele. Cei mai mulți au luat-o pe după plop (bineînțeles, cu „penalul Dragnea“), dar cei mai înverșunați s-au dus direct acolo unde au simțit că fac plăcere stăpânului extern. Dna Turcan – care, dacă insistă, va coborî spre zero PNL adus de dna Gorghiu la 20% – l-a acuzat pe dl Dragnea de accente antioccidentale, deși acesta a fugit ca dracu’ de tămâie de vreo apreciere care să-l facă suspect de așa ceva. Dna Turcan a menționat că vremea unor asemenea accente a trecut în România, de parcă Scaraoțchi din Infern, și nu occidentalii au transformat România într-o colonie și jignindu-i într-atât pe români, încât să-i considere nu numai incapabili să discearnă acest lucru pe care-l înțelege și Grivei, dar și îndeajuns de idioți ca să continue a-i pupa asiduu în fund pe occidentali pentru că se îndură să le arunce ceva mărunțiș din salahoreala românilor, și nu a altcuiva. Intervențiile unor liberali ca și ale atâtor USR-iști, care sunt prea străvezii ca să nu transpară de unde sunt comandate, arată în întreaga lor amplitudine în ce punct a ajuns ignorarea intereselor de neam și țară în România, din neînțelegere, incompetență, prostie sau trădare în sine! De aceea, este greu de spus dacă programul Dragnea va putea cumva răzbi în luptă, nu cu propriile probleme, ci cu trădarea internă și puterea colonială externă, în frunte cu comisariatul de tip sovietic de la Bruxelles. Cel mai probabil se va recurge la strangularea sistematică a promotorilor (pe persoană fizică cum s-ar spune!) pentru a înmormânta programul. Estimarea deliberat exagerată a guvernului Cioloș asupra încasărilor bugetare pe 2016, care creează din start un handicap de 5% echivalent PIB pentru guvernul Grindeanu, este doar începutul!

Pentru stigmatizarea de către câinii tocmiți de dreapta, Dragnea măcar va ști de ce, căci programul său vine să balanseze într-un fel imaginea PSD care se tot dădea de stânga, dar care numai de stânga nu fusese! Acest partid, prezent ca nici un altul la guvernare încă din perioada de tranziție, a fost responsabil de trecerea României direct din zona comunismului ortodox în zona capitalismului sălbatic, cu caracteristica sa principală și de esență a împărțirii odioase a PIB-ului țării între muncă și capital. Degeaba se tot dădea PSD partid de stânga, în măsura în care împingea lucrurile mereu și mereu mai la dreapta, împotriva valorilor tradiționale ale stângii. Dl Dragnea face un pas real și concret spre stânga. Nu știm pe cine deranjează mai mult acest lucru: pe așa-zișii oameni de dreapta din România sau pe baronii ziși de stânga din PSD?!

http://www.cotidianul.ro/chemarea-la-o-tara-normala-primul-manifest-anticolonialist-294632/

North Korea Defense Minister

 

Coreea de Nord ar putea pregăti testarea unei rachete balistice intercontinentale, a anunţat joi presa sud-coreeană, sitând surse din cadrul armatei, scrie Reuters online.

Agenţiile sud-coreene de informaţii au anunţat, miercuri, că au reperat recent că bucăţi de rachetă sunt transportate şi că acestea ar putea fi jumătatea inferioară a unei rachete alistice intercontinentale (ICBM), generând temeri că o testare ar fi iminentă, scrie ziarul Chosun Ilbo, citând surse militare neidentificate.

„Era diferită de o rachetă Musudan obişnuită în ceea ce priveşte lungimea şi forma”, spunea sursa pentru Chosun Ilbo.

„Este de asemenea posibil ca ei să efectueze exerciţii pe teren fără a avea planuri de lansare sau să aibă opţiunea de lansare dacă se decid”, a spus Joshua Pollack, editor la jurnalul The Nonproliferation Review.

 Liderul nord-coreean Kim-Jong-un a anunţat, în mesajul televizat de Anul Nou, că ţara sa este aproape de testarea unei rachete balistice intercontinentale, o astfel de rachetă având capacitatea de a atinge teritoriul Statelor Unite.

„Suntem în fazele finale în ceea ce priveşte testul de lansare a unei rachete balistice intercontinentale”, a declarat atunci Kim.
Phenianul este „o putere militară a Estului care nu poate fi atinsă nici de cel mai puternic inamic”, a adăugat acesta.

În ultimul an, regimul totalitar nord-coreean a efectuat două teste nucleare şi a lansat numeroase rachete balistice în scopul dezvoltării unei sistem balistic capabil să lovească teritoriul continental al Statelor Unite.

http://www.gandul.info/international/coreea-de-nord-gata-de-testarea-unei-rachete-balistice-intercontinentale-suntem-in-fazele-finale-16086388

Karamazov

 

Când se va scrie istoria “luptei anticorupție”, a abuzurilor și a fărădelegilor săvârșite în numele “statului de drept”, vor apărea, probabil, și cronicarii care vor invoca vestita butadă “o idee bună, aplicată prost”. Alții vor susține că nu au știut ce se întâmplă…

Până la momentul acela, însă, va trebui să mai așteptăm. Iar în lipsa unor volume cuprinzătoare, care să releve întreaga ticăloșie drapată în culori imaculate, ne putem consola cu elogiile dezgustătoare, pe care elitele românești occidentalizate le-au adus și le aduc noii securități.

Până mai ieri, panegiricele se făceau prin geamul transparent al DNA. Acum, de când cu eșecul lamentabil al întregului proiect de “asanare morală a societății”, nu mai există decât soluția unor laude ridicole pentru ofițerii de securitate implicați în dosare îndoielnice, sau apare cerința unor măsuri la fel de abuzive.

Așa că imensul beneficiu al ultimelor luni este apariția marilor intelectuali ai neamului în adevărata lor lumină autoritară. Nu este nicio surpriză de proporții aici. În istoria modernă, rolul intelectualilor (acei indivizi cu un ego incomensurabil, pentru care “ideile sunt mai importante decât oamenii” – Paul Johnson) a fost excelent documentat în studii exemplare. Dostoieveski, de pildă, povestea, în Jurnalul său, următorul dialog: ” ‘Poporul nu va tolera așa ceva’, i-a spus cineva, acum doi ani, pe marginea unui subiect, unui occidentalist înfocat. ‘Atunci poporul trebuie nimicit!’ i-a răspuns occidentalistul, calm și maiestuos. Și nu era un oarecare, ci unul dintre reprezentanții intelectualității noastre”. O versiune similară, locală, poate fi găsită în confesiunea unui eseist ajuns cumva prin sudul României: “Ar fi greșit să spunem ca zona are un retard istoric. Acolo nu este Europa anilor ’70. Nici măcar a anilor ’50. Ai senzația că ești undeva prin Asia Centrală. Muzica, mirosurile, privirile ostile, femeile cu broboadă (s.n.), vitele și măgarușii, murdăria, gardurile dărâmate, comerțul făcut pe marginea drumului.”

Istoria noastră recentă depune o mărturie consistentă despre caracterul, în esență, fascist pe care elitele occidentalizate din țări ortodoxe îl probează aproape la tot pasul. Este suficient, pentru moment, să ne amintim elanul cu care toată floarea cea vestită a GDS, cu excepția notabilă a lui Alexandru Paleologu, au semnat, la sfârșitul anilor ’90, o declarație de susținere a bombardamentelor efectuate de NATO asupra Serbiei, care au inclus multe victime colaterale. (România nici măcar nu era parte din NATO la acel moment…)

Însă, ultimele luni relevă un spectacol în care ticăloșia și obnubilarea își dau mâna într-un dans macabru. Eseiști de bon ton, adepți ai moderației și relativismului, dilematici subtili în scrieri spumoase, cer, fără niciun fel de dileme interioare, închiderea unor televiziuni incomode pentru povestea facilă de până acum, în care o mână de incoruptibili se luptau pe viața și pe moarte cu o mulțime de corupți. Lidera societății civile autohtone vrea și ea același lucru. Pur și simplu! Un profesor universitar de științe politice dorește sancțiuni internaționale imediate pentru România deoarece nu mai respectă “statul de drept”. Asta deși, timp de 10 ani, anchetele penale “anticorupție” au fost făcute de procurori în colaborare cu ofițeri de securitate, în timp ce generali de securitate declarau că Justiția este “câmp tactic”, iar judecătorii afirmau, fără ezitare, că sunt parteneri ai procuraturii. La final, ca tabloul ticăloșiei și abuzului să fie complet, presa infiltrată îi desființa pe inculpați prin stenograme trunchiate primite de la procurori ori filma arestările în direct, după ce primeau ponturile de la organele de anchetă. Cert este că acum România trebuie pedepsită deoarece actuala putere vrea să dea o lovitură grea acestui tip de “justiție”.

Un alt profesor de științe politice, liberal convins, cum altfel, susține în mod deschis că scopul scuză mijloacele, așa că orice finețuri legale (drepturi civile) trebuie evitate în lupta “anticorupție”: ticăloșii și familiile lor la pușcărie, iar averile confiscate. Un scriitor mereu în așteptarea premiului Nobel a ajuns la concluzia că singura instituție care funcționează cum trebuie în țara noastră este DNA. Adică Securitatea. (Și Institutul Cultural Român, căci trebuie să finanțeze cineva cultura sincronizată la valorile contemporane.) Cea mai prestigioasă editură din țară a scos un volum intitulat “Eu votez DNA”.

Pe lângă aceste enormități ale unor vedete intelectuale, precizările unor formatori de opinie care ne spun că prin lupta anticorupție “serviciile au preluat dorința de schimbare a societății și au conceptualizat-o” sau că serviciile ar trebui aureolate pentru că au ras clasa politică românească, devin cumva scuzabile, cu tot ridicolul lor prețios.

În fond, nu avem de-a face aici cu cine știe ce original. Este doar încă un efort retoric remarcabil al unor oameni detașați aproape complet de rădăcinile lor de a schimba cu forța o societate. Nu este neapărat o profesiune de credință, deoarece la noi singura profesiune de credință o reprezintă oportunismul. Însă este un efort congruent cu toate încercările intelectualilor români, by and large, încă dinante de 1848, de a împinge țara cât mai rapid spre eschatonul civilizației apusene.

PS. Pentru lămurirea lucrurilor: procesele puse în scenă de Stalin unor foști colaboratori rămân niște făcături în pofida ticăloșiei vizibile a inculpaților.

PPS. Pe structura de taxe, impozite, reglementări și birocrație a României, fără a mai pune la socoteală cultura locală, corupția a reprezentat, de cele mai multe ori, o supapă de supraviețuire economică.

http://karamazov.ro/index.php/polemici/502-catarii-anticorupiei.html

anul-comemorativ-justinian-patriarhul-si-al-aparatorilor-ortodoxiei-in-timpul-comunismului-2017

 

Cu ceva zile în urmă, la 28 iunie a fost ziua de naştere a lui Vadim Pirogan, un adevărat patriot. Bunul Dumnezeu mi-a dat posibilitate să-l ştiu pe acest om deosebit. L-am cunoscut din 2003 când activam într-un O.N.G. al veteranilor războiului de pe Nistru. De acest om înţelept cu o viață zbuciumată, ca şi mulţi din camarazii mei, am fost tratat cu stimă şi înţelegere. La 16 ianuarie 2007 Vadim Pirogan a trecut în lumea celor drepţi.

Am plasat o imagine din vara 2006. Suntem împreună cu dl. Vadim Pirogan la Muzeul Armatei Naţionale la o activitate care viza persoanele dispărute fără veste în conflictele armate. Ţin minte discursul inspirat al domnului Pirogan care se referea la personele civile dispărute în zilele războiului din 1991-1992 în stânga Nistrului.

Peste o jumătate de an, în ianuarie 2007, Vadim Pirogan s-a stins din viaţă. Regret, nu am avut posibiliatea să fiu la înmormântarea acestuia. De la etajul şase al Spitalului de urgenţă unde eram internat, se vedea mulţimea de lume de la întrarea clădire a Uniunii Scriitorilor venită să-şi i-a rămas bun de la întemeietorul Muzeului Memoriei Neamului din Chişinău (strada Costache Negruzzi nr. 4).

Mărturisesc, în 2008 împreună cu liderii unor organizaţii neguvernamentale, am semnat un demers către Consiliul municipal Chişinău (preşedinte era dl. Mihai Ghimu) ca una din străzile din Chişinău să poartă numele lui Vadim Pirogan. Cu regret, apelul nostru nu a fost examinat. Ce impediment au avut demnitarii municipali nu se ştie, am fost trataţi cu tăcere. Straniu lucru, la sovietici autorităţile de orice nivel erau obligate să dea răspuns la orice petiţie în 15 zile. Mă întreb: a meritat oare acest om să fie eternizat în Chişinău prin atribuirea unei străzi (stradele) numelui lui Vadim Pirigan? Cred că da.

Vadim Pirogan s-a născut în 1921, în oraşul Bălţi, era fiul lui Ştefan Pirogan, om cinstit şi drept, între anii 1923 şi 1934 primar al acestui oraş. Prin casa făcută din nuiele a lui Ștefan Pirogan de la Pamînteni, Bălţi au trecut oameni de vază: Constantin Stere, Pan Halippa, Anton Crihan, Moș Ion Codreanu, Ion Pelivan, Emanuil Cateli, Costache Leancă, foști deputați în Parlamentul Țării, pînă în 1940, azi trecuți sub valurile uitării. Ștefan Pirogan, deşi cu viziuni de stânga, a fost arestat la 13 iunie 1941 și a decedat de foame, frig, boli în lagărul sovietic Ivdeli, în munţii Ural, la vârstă de 52 de ani. Vadim, fiul primarului bălţean, a învăţat la liceul „Ion Creangă” din oraş, unde i-a avut colegi pe Eugen Coşeriu, Valeriu Gafencu, Ovidiu Creangă, Valentin Mândâcanu. La 25 iunie 1941, la vârsta de 17 ani, tânărul Vadim Pirogan a fost ridicat pe stradă de securiştii sovietici şi apoi fără judecată trimis în lagărul Taişet-Bratsk, din Siberia pentru 5 ani de zile fiind învinuit de spionaj. Din 1300 de români basarabeni aflaţi acolo în detenţie au supravieţuit doar vre-o 150 de oameni.

În 1946 se întoarce la Bălţi, se înscrie la Institutul Pedagogic dar, urmărit din nou de N.K.V.D., părăseşte R.S.S. Moldovenească, stabilindu-se la Lvov. În 1947, fiind student la Institutul de Ingineri Silvici din Lvov, după trei luni este alungat din oraş ca fost deţinut politic. Datorită altui român stabilit la Lvov, doctor în medicină Alexandru Medveţchi, obţine o nouă viză de reşedinţă la Lvov, unde lucrează 20 de ani ca şofer. În 1958 este reabilitat. Termină Politehnica la vîrsta de 44 ani în 1968 şi lucrează în parcul de autobuze din Lvov ca inginer mecanic, apoi inginer principal. În 1970 se transferă cu serviciul la fabrica de autobuze „Laz”, unde este şef de coloană auto timp de 17 ani. În anii ’70 are un atac de cord şi la spital îşi redactează primele manuscrise memorialistice. În 1984 se pensionează şi întreprinde o călătorie cu automobilul propriu până la Vladivostok – 14.000 km – revăzând locurile de suferinţă.

După umilinţe şi nedreptăţi Vadim Pirogan s-a ridicat în picioare şi a murit în picioare. În 1989 se întoarce în R.S.S. Moldovenească, la Chişinau, luând parte la mişcarea de eliberare de sub jugul sovietic. La vârsta de 72 de ani publică prima lui carte, iar după 80 de ani, se angajează prompt şi hotărât în comunicarea pe internet. În 1993 îşi editează trilogia „Cu gândul la tine, Basarabia mea”, fiind sponsorizat de un mare patriot român, Sergiu Grossu de la Paris, în care descrie tragedia românilor din Basarabia sub ocupaţia sovietică. Ultima carte, „Calvarul”, Vadim Pirogan cu o pensie de 15 USD și-a tipărit-o singur, în 100 de exemplare pe o hârtie de proasta calitate. Este autor a 5 cărți dintre care „Timpuri și oameni. Destine românești” scrisă împreună cu Boris Movilă, fost coleg de liceu.

În 2002 înfiinţează la Chişinău, pe str. Negruzzi 4, „Muzeul Memoriei Neamului” cu materiale despre tragedia românilor din Basarabia. Aici pot fi găsite documente, mărturii despre crimele sovietice din U.R.S.S., România și alte țări. Sergiu Grossu a fost primul om care a înțeles însemnătatea acestui muzeu și l-a ajutat financiar. Vadim Ştefan Pirogan a fost preşedintele şi fondatorul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi a Veteranilor Armatei Române din Republica Moldova, ales în 1998, după decesul patriotului român basarabean Dumitru Crihan, fiul lui Anton Crihan, unul din făuritorii Unirii. A deţinut funcţia de vicepreşedinte a asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

În mai 2002 adresează din numele celor represaţi de sovietici în anii 1940-1988 o scrisoare preşedintelui rus Vladimir Putin. Chiar şi după aceea, când autorităţile fostei U.R.S.S. au condamnat genocidul iar deținuții politici şi deportaţii au fost reabilitaţi, acestora nu li s-a restituit nimic (nici casa, nici pământul, nici alte lucruri) din averea proprie şi a părinţilor lor. Pirogan cere ”soluţionarea creştinească a nedreptăţii istorice şi plătirea compensaţiilor pentru tot ce ni s-a luat cu forţa şi pentru munca în deportare şi în lagăre timp de ani de zile plini de chinuri şi suferinţă”. ”În prezent, ca şi în trecut, – scrie Vadim Pirogan, – Germania democrată de mulţi ani a recunoscut crimele săvârşite de regimul totalitar hitlerist şi a cerut iertare în faţa popoarelor asuprite, iar acum plăteşte  recompense mari în valori de miliarde pentru cei exterminaţi şi acelor nenorociţi rămaşi în viaţă care s-au aflat în lagărele germane sau au muncit în fabricile, uzinele şi pe moşiile ei”. Vadim Pirogan era nedumerit şi indignat de răspunsul autorităţilor ruse din care reieşea că Federaţia Rusă nu are nimic cu U.R.S.S. şi că mesajul fostului deţinut basarabean era trimis nu la adresa cuvenită. Cum aşa? Când era vorba de interese meschine sau bunurile fostei U.R.S.S. după hotare, Kremlinul nu ezită să afirme că este succesorul fostului imperiu sovietic.

Scriitorul şi deţinutul politic, Vadim Pirogan s-a stins din viaţă la 16 ianuarie 2007, la vârsta de 86 de ani, la Chişinu. În acea zi urma să participe la Chişinău la lansarea unei cărţi „Românii de la est de Bug”, opera unui alt român, victimă a comunismului, Anton Golopenţia. Pirogan s-a aflat alături de soţia sa, Veronica, timp 58 de ani, avînd împreună trei copii. A luptat neostenit până în ultima sa zi pentru realizarea unui vis: unirea Basarabiei cu România. Cei care l-au cunoscut consideră că domnul Vadim Pirogan „avea o chemare care îi depăşea câteodată puterile fizice, era mai tare decât instinctul de conservare şi era ilustrarea ideii că fiecare om face parte dintr-un plan al lui Dumnezeu”.

http://www.fericiticeiprigoniti.net/vadim-pirogan/2339-un-cuvand-despre-vadim-pirogan-un-adevarat-patriot-scriitor-si-detinut-politic